Vizualizeaza nava - Cetatea

Vizualizeaza nava - Cetatea
Data lansare: .1903
Categorie: Nave cu Zbaturi
Santier: Drobeta Turnu Severin
Companie: Serviciul Hidrografic -Administratia Fluviala a Dunarii de Jos
Lungime: 34.35m
Latime: 4.82 m
Pescaj: 1.00m gol / 1.20m incarcat
Capacitate: deplasament 164.5t
Echipaj: 14
Pasageri: 2 hidrometri

Scurt istoric

Nava cu zbaturi Cetatea

Nava remorcher Cetatea a fost contruita la inceputul secolului XX in santierul Naval Drobeta Turnu Severin si a fost folosita pina in perioada 1903-1978 si 1980-1982 de catre Serviciul Hidrografic respectiv Administratia Fluviala a Dunarii de Jos pentru a instala geamanduri pe Dunare .

Nava a participat ca remorcher la primul si al doilea razboi mondial si deasemeni la filmarile unor filme de epoca ,fiind o nava cu aburi si zbaturi .

Ca multe alte nave ale flotei romane a ramas in paragina si a fost vandalizata de-a lungul timpului si in 2011 a fost vanduta de catre Administratia Fluviala a Dunarii de Jos la pret de fier vechi, firma care a achitionat-o dezmebrand nava in , o soarta nedemna pentru o astfel de nava care ar fi trebuit sa fie muzeu.

 

Materialul publicat in continuare a fost primit prin amabilitatea doamnei dr. Carmen Atanasiu, expertul în patrimoniu care a fost la bordul navei cu scopul de a identifica posibilitatile de salvare a navei, de reamenajare, de punere în valoare a bunului si, daca ar fi întrunit  conditiile impuse de Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, punerea ei sub protectia legii prin clasarea în patrimoniul istoric national.  Cautand sa raspunda unor semen de intrebare legate de procedura de clasare, materialul prezinta modul si criteriile prevazute de lege in baza carora a fost atribuit punctajul expertizei, expertiza anexata, deasemenea,  materialulului publicat.


Sublinierile in rosu sunt ale doamnei Carmen Atanasiu. Expertiza nu a clasat nava in clasa Tezaur, daca nava intra in reparatii capitale si elementele originale, in masura in care mai sunt (in principiu zbaturile), ar fi reconditionate, procedura  de clasare ar fi putut fi reluata.

Prevederi legislative
În vederea clasarii în categoriile fond si tezaur se vor lua în considerare cele doua tipuri de criterii de clasificare, generale si specifice, prevazute în prezentele norme (OMC 2053/2002 6/22)

(1) Criteriile generale de clasare sunt standarde pe baza carora se evalueaza semnificatia sau importanta culturala a bunurilor mobile si prin care se determina daca acestea sunt susceptibile de a fi clasate.

(2) Criteriile generale de clasare sunt:

1. vechimea - criteriul în baza caruia se analizeaza daca un bun cultural a fost realizat într-o perioada mai îndepartata, cel putin cu 50 de ani înainte de data efectuarii expertizei, si se acorda puncte valorice într-un cuantum proportional cu vechimea determinate (punctajul maxim il au bunurile arheologice, de aici se pleaca spre actualitate)

2. frecventa - criteriul în baza caruia se analizeaza daca bunul cultural apartine unei serii de bunuri identice sau unui lot de bunuri din aceeasi tipologie si se determina prezenta bunurilor în cauza pe teritoriul românesc (vezi cap. din raport “Frecventa”)

3. starea de conservare - criteriul în baza caruia se analizeaza gradul în care bunul cultural îsi pastreaza integritatea si caracteristicile initiale ori se afla într-o stare care sa permita reconstituirea sau restaurarea acestuia. (Nava trebuie reconstruita din materiale noi. Sigur, va arata ca cea veche, dar nu mai este originala, este o RECONSTITUIRE. A se vedea cap. din Raport “Starea de conservare”. In material sunt referinte EXCLUSIV la procedura de clasare).

(3) Pentru fiecare dintre cele 3 criterii generale prevazute la alin. (2) punctajul valoric maxim care se poate acorda este de 100 de puncte.
(Unde s-ar fi  putut acorda maximum ?)

(4) Pentru bunurile reprezentând descoperiri arheologice terestre sau subacvatice se acorda punctajul maxim la criteriul vechime.

(5) Pentru bunurile provenind din dezmembrarea unor monumente istorice se acorda punctajul maxim la criteriul frecventa (fiind unicate)

(6) Expertizarea potrivit criteriilor generale de clasare se realizeaza în scopul de a se stabili daca bunurile culturale mobile sunt susceptibile de a fi clasate.

(7) Modalitatea de expertizare potrivit criteriilor generale este urmatoarea:
1. Punctajele valorice se acorda pentru fiecare criteriu general si se însumeaza.
2. Daca suma realizata este de pâna la 150 de puncte valorice, bunul cultural expertizat nu este susceptibil de a fi clasat.
3. Daca suma realizata este cuprinsa între 150-200 de puncte valorice, bunul cultural expertizat este susceptibil de a fi clasat si se procedeaza la expertizare acestuia de catre un expert desemnat de Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor, în functie de domeniul din care face parte bunul cultural în cauza.
4. Expertul desemnat valideaza sau invalideaza punctajul acordat potrivit
criteriilor generale si expertizeaza bunul potrivit criteriilor de clasare specifice
 
Art. 8
(1) Criteriile specifice de clasare sunt standarde specifice unui domeniu, pe baza carora se evalueaza semnificatia sau importanta arheologica, istoric-documentara, artistica, etnografica, stiintifica sau tehnica a bunurilor culturale si prin intermediul carora se determina valoarea culturala deosebita sau exceptionala, stabilindu-se categoria juridica a patrimoniului cultural national din care acestea fac parte.

(2) Criteriile specifice de clasare sunt:
1. valoarea istorica si documentara - criteriul în baza caruia se analizeaza daca bunul cultural serveste la cunoasterea unui fapt istoric de importanta sau semnificatie majora, în sensul ca este o marturie istorica din perioada în care acel fapt s-a petrecut (Aici se incadreaza Raportul amiralului Tomescu, si activitatea, in general a acestei nave, prima a S.H. dar nu prima care a avut activitate hidrografica pe Dunare. A fost acordat punctajul maxim, care, dupa cum veti vedea nu poate fi mai mare de 25 puncte).
2. valoarea memoriala - criteriul în baza caruia se analizeaza daca bunul cultural a apartinut unei personalitati importante a istoriei, culturii si civilizatiei nationale sau internationale, ori constituie o marturie directa si semnificativa privind viata si activitatea acelei personalitati (  A se vedea capitolul din raport “Valoare memoriala”).

3. autenticitatea - criteriul în baza caruia se analizeaza daca bunul cultural este o opera realizata în mod evident de un autor identificat sau este fabricat într-un atelier, într-o manufactura sau într-o fabrica precis determinata ca apartinând unei epoci, unui anumit stil artistic, unei anumite culturi sau civilizatii (Nava a pierdut mult prin inlocuire si mai tarziu prin distrugere, vezi cap “Autenticitate”) .

4. autorul, atelierul sau scoala - criteriul în baza caruia se analizeaza daca bunul cultural apartine unui autor important sau a fost realizat în ateliere, manufacturi sau fabrici importante pentru o epoca istorica, un stil artistic, o cultura sau o civilizatie (realizarea nu este singulara si nu constituie o exceptie in seria acestor nave, construite am putea spune in serie in acea perioada).
 
5. calitatea formala - criteriul în baza caruia se analizeaza daca un bun cultural este o realizare artistica importanta, o piesa de o expresivitate plastic deosebita sau exceptionala ori o piesa care se remarca prin însusirile ce decurg din tehnica de executie (inclusiv suportul material), din unicitatea sau raritatea conceptiei, precum si din creativitatea acesteia ( !!! )

(3) Punctajul valoric ce se poate acorda în urma expertizarii potrivit criteriilor specifice de clasare este diferentiat în functie de încadrarea bunului cultural mobil în unul dintre domeniile arheologic si istoric-documentar, artistic, etnografic, stiintific sau tehnic, dupa cum urmeaza:

Punctaj valoric maxim în baza criteriilor specifice
Domeniul în care seîncadreaza bunul potrivit legii

                               Valoarea Istorica I  Valoarea memoriala I Autenticitatea I Autorul I Calitatea form.
1. Bunuri arheologice si   
istoric-documentare             100                              100                              100                 25              25

2. Bunuri cu semnificatie
artistica
                                                 25                                25                               100                 100            100
3. Bunuri cu semnificatie
etnografica
                                                  50                               50                               100                 100              50
4. Bunuri de importanta
stiintifica
                                               100                               25                                100                  25              100
5. Bunuri de importanta
tehnica
                                                25                                 25                               100                 100              100


(4) Modalitatea de expertizare potrivit criteriilor specifice este urmatoarea:
1. Punctele valorice se acorda pentru fiecare criteriu specific si se însumeaza.

2. Suma punctelor valorice acordate în urma expertizarii pe baza criteriilor
specifice se aduna cu suma punctelor valorice acordate în urma expertizarii pe baza criteriilor generale si se obtine astfel suma finala a punctelor valorice.
3. Daca suma finala a punctelor valorice este cuprinsa între 200 si 350 de
puncte valorice, bunul în cauza se claseaza în categoria juridica fond a
patrimoniului cultural national.
4. Daca suma finala este de peste 350 de puncte valorice, bunul în cauza se claseaza în categoria juridica tezaur a patrimoniului cultural national.


RAPORT DE EXPERTIZÄ‚

A. Date despre expert
Nume/prenume expert: ATANASIU CARMEN-IRÉNE
Acreditat de Ministerul Culturii si Cultelor
B. Date despre detinttorul bunurilor expertizate
Nume: Administratia Fluviala a Dunarii de Jos - R.A. Galati
C. Obiectul expertizarii
Expertiza s-a realizat în vederea identificarii unui bun susceptibil de a face parte din patrimoniul tehnic si industrial national – remorcherul fluvial cu zbaturi „CETATEA”.

D. Date despre bunul cultural

Denumirea bunului cultural:
REMORCHERUL FLUVIAL CU ZBATURI „CETATEA”

Nava a fost în exploatare în perioada 1903-1978, 1980-1982.
Locatia actuala: Parcul rece al SCN Giurgiu – Canalul Sf. Gheorghe (Canalul Plantelor)
Descriere (parametri de identificare):
a) Caracteristici de constructie:
- L. max = 34,35 m
- Lpp =33,35 m
- Latime = 4,82 m
- Înaltimea de constructie = 2,37 m
- Pescajul max = 1,40 m
- Pescajul minim = 1,00 m
- Deplasament minim = 112 t
- Deplasament maxim = 164,5 t
- Viteza medie = 15 km/ora
- Caldare navala: Suprafata= 60 m2
                             Putere = 10 kgf/cm3
- Propulsie = masina cu abur alternativa cu dubla expansiune orizontala. Putere = 130 CP Propulsia era asigurata de doua roti cu zbaturi cu excentric amplasate lateral în apropierea cuplului maestru.  
- Masina auxiliara cu abur cu simpla expansiune = 10 CP, antrena celelalte agregate de forta: pompe, vinciul de ancora, dinamul etc.                   
- Ehipaj 14 membri; putea lua la bord si 2 specialisti (hidrometri).
b) Material / tehnica:
Punte: tabla de otel striata, foi sudate cap la cap, fixata prin nituire de tabla veche, reprezentând un brâu de 40 cm pastrat pe conturul bordajului.
Corp: tabla de otel instalata prin constructie sudata, nituirea fiind folosita doar pentru prinderea de osatura originala.

1. Indicarea criteriilor utilizate în procedura de clasare:

Criterii generale:

Vechime:                                               40   
Frecventa:                                              80
Stare de conservare:                             0    
                                                                                               
Criterii specifice:

Valoare istorica si documentara:      25
Valoare memoriala:                              0
Autenticitate:                                         70
Autor / atelier:                                        80  
Calitate formala:                                  10

2. Argumenterea notelor acordate pentru fiecare criteriu:

Criterii generale:
Vechimea:  
Construit în anul 1903                      
Frecventa:
Realizarea nu este singulara, în S. N. Turnu Severin construindu-se, la sfârsitul secolului XIX si începutul secolului XX, numeroase alte nave similare. Raritatea este conferita de faptul ca astazi, în România, exisa numai doua nave cu zbaturi construite la Turnu Severin, ambele în 1903: „Cetatea”, scoasa din circuit si „Borcea”, reamenajata, în prezent în stare de functionare.
Stare de conservare:
În anul 1982 remorcherul cu zbaturi „Cetatea” a iesit definitiv din exploatare. Retras la Giurgiu, în cimitirul de nave de pe Canalul Plantelor, nava a suferit un proces continuu de degradare.
 În anul 1987, în urma unei inspectii la corp, masini, instalatii electrice etc, Registrul Naval Român, în Raportul nr. 392/30.10.1987, declara starea generala a navei ca nesatisfacatoare, nemaifiind aptta pentru navigaÅ£ie, deoarece nu mai prezenta siguranta în exploatare din cauza vechimii si a gradului avansat de coroziune. În consecinta, recomanda armatorului casarea remorcherului si recuperarea caldarii în vederea repararii ei.
În acel moment nava, desi inapta pentru navigatie, întrunea majoritatea conditiilor pentru a putea fi clasata în patrimoniul tehnic national mobil, urmând ca, apoi, sa se intervina pentru reconditionarea si reamenajarea ei.
Dar, nu s-a intervenit în nici un fel. În consecinta, procesul de degradare a fost din ce în ce mai rapid, starea actuala a navei prezentându-se astfel:

Opera vie (corpul navei aflat sub apa, carena)) este aproape distrusa de gradul de coroziune foarte avansat:
-    tablele de otel sunt afectate de rugina în profunzime (vezi foto 1, 2, 3)
-    carena ia apa, periodic pompata pentru a evita scufundarea navei sau, acolo unde tabla corodata doar transpira, apa, adunata în timp, este scoasa cu sticle de plastic existând temerea ca un recipient metalic ar putea perfora tabla (vezi foto 4, 5, 6, 7, 8)    
-    în anumite portiuni, complet perforate ale carenei, au fost turnate chesoane de ciment pentru a astupa sparturile si a împiedica scufundarea navei. Metoda se practica atunci când în bordajul unei nave apar sparturi, dar pe termen scurt, pâna la intrarea acesteia în santier. Altfel, – cazul remorcherului „Cetatea” – efectul este contrar celui asteptat ca urmare a reactiei de corodare ce se produce prin contactul cimentului cu tabla (vezi foto 9, 10, 11)
-    elemente ale structurii de rezistenta a navei – osatura transversala (coastele) - sunt aproape distruse

Opera moarta (portiune a corpului navei aflata deasupra liniei de plutire):
-    Tabla de otel este perforata (vezi foto 12, 13, 14, 15, 16)
-    Cosul este profund corodat, în special la baza, iar pe lugimea sa tabla este sfâsiata (vezi foto 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24)

Suprastructura corodata în proportie de 50 % (vezi foto 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34).
Timonerie:
-    Devastata (vezi foto 35)
          lipsa: timona, ansamblul comanda mecanica, lant transmisie – 1 buc, telegraf bord - 2 buc, proiector - 3 buc
Punte principala:
-    vinci ancora prova:
            lipsa: masina cu abur, ancora babord
-    grui de barca - 2 buc:
                lipsa: palan cu cârlig (2 buc): vinciuri manuale (2 buc)
-    hublouri cabine (22 buc):
           lipsa: ramele si geamurile (vezi foto 36, 37)
Cabine prova:
partial distruse (vezi foto 38, 39, 40)
      lipsa: podea, instalatie electrica, instalatie de încalzire, mobilier
Cabine pupa:
-    complet distruse. lipsesc toate dotarile aferente, inclusiv scara de acces (vezi foto 41, 42, 43)
Compartiment masini:
-    Lipsesc majoritatea elementeleor demontabile la: caldarea navala, masina de abur (instalatia de ungere, conducte de abur, conducte de expandare), la masina auxiliara (pompa de incendiu, pompa de vid) etc
-    Corpurile ramase sunt corodate în profunzime (vezi foto 44, 45, 46, 46, 47, 48)
-    Carena, sub masina si caldare, ia apa ( vezi foto 49, 50
-   
Rotile cu zbaturi :
-    complete, inclusiv mecanismul excentric, dar necesita reparatii (vezi foto 51, 52)
-     
Instalatia electrica:
-    lipseste în totalitate
-   
Instalatia de încalzire:
- lipsesc traseele si elementele radiatoare
Criterii specifice
 Valoare istorica si documentara:
Nava cu zbaturi, face parte din categoria navelor care astazi nu se mai construiesc, iar numarul celor existente este din ce în ce mai mic. Construita într-un santier naval românesc, a apartinut Serviciului Hidrografic (S.H.) unde a servit la instalarea mijloacelor de semnalizare pe senalului navigabil al Dunarii de Jos, lansând si ridicând geamanduri. Spatiile destinate personalului si altor servicii la bord erau amenajate sub puntea principala pentru a lasa puntea libera pentru depozitarea si manevrarea geamandurilor.
Valoare memoriala
Nu are
Autenticitate
Construita în santierul Naval Turnu Severin în anul 1903. Numeroase elemente originale, de structura, au fost înlocuite de-a lungul anilor cu prilejul reparatiilor si modernizarilor la care a fost supusa.
Este o realizare tehnica obisnuita pentru acea epoca, fara calitati speciale decurgând din tehnica de executie, unicitatea sau raritatea conceptiei.
3. Stabilirea rezultatului expertizei
Punctaj criterii generale                120                 
Punctaj criterii specifice                185
Punctaj total                                  205  
 (Pentru ca bunul în cauza sa se claseze în categoria juridica TEZAUR a patrimoniului cultural national, suma finala trebuie sa depaseasca 350 puncte valorice)
D. Concluzia
Reparatia remorcherului cu zbaturi „Cetatea” presupune înlocuirea partilor componente în proportie de 75 – 80 % (inclusiv a structurii de rezistenta: osatura, tabla corp). În consecinta, reabilitarea navei echivaleaza, în fapt, cu constructia unei noi nave care sa pastreze imaginea celei vechi. Rezultatul obtinut nu ar corespunde cerintelor impuse de mentinerea integritatii istorice si autenticitatii unui bun de patrimoniu, cum, de altfel, nava nu corespunde nici în etapa actuala.
    Se constata, de asemenea, dispariria pieselor care compuneau sistemul de guvernare al navei (ex. timona), a telegrafelor, proiectoarelor, clopot de bronz s.a., dintre care, unele, puteau fi originale, asa cum s-a întâmplat în situatia altor nave vechi expertizate.
In consecinta:
Datorita distrugerii operei vii si a deteriorarilor grave care nu pot fi remediate prin operatiuni de restaurare sau reparatii în santier, la care se adauga cele mentionate anterior (vezi, mai ales criteriile Stare de conservare si Autenticitate):remorcherul cu zbaturi „Cetatea” NU întruneste, criteriile de clasare.

Expert autorizat:                                    Data: 6 iulie 2009                                                 
Dr. Carmen Iréne ATANASIU

 



Nava a fost vandalizata ,au fost furate elemente neferoase inclusiv din compartimenul masinii si nu a mai fost vopsita de ani de zile rugina predominand pe tot corpul navei la exterior si interior .

De-a lungul timpului au fost lansate mai multe semnale cu privire la re-abilitarea navei . Revista Modelism numarul 4/2001 prezinta in cadrul a 4 pagini imagini cu nava in serviciu ,planurile navei si detalii de functionalitate .Deasemenea nava a ramas subiect de constructie pentru navomodelisti pe forumurile Cartula si RHC .


Acun 20 de ani, cand s-a propus de catre Comisia tehnica casarea ei, moment cand se putea interveni pentru reabiltare, nimeni nu a facut nimic. Epertiza efectuata de doamna Carmen Atanasiu nu spune ca nava trebuia taiata, dar acest lucru s-a intamplat, economic vorbind era mai ieftin sa se construiasca o nava noua decat sa se restaureze  .


Alte tari din Uniunea Europeana au prezervat navele cu aburi si zbaturi transformandu-le in nave turistice . Din punct de vedere istoric nava aveacea mai lunga activitatea in cadrul unui serviciu hidrografic pe Dunare .
 

Au existat sperante ca nava va fi re-adusa la viata . Alte tari din Uniunea Europeana au prezervat navele cu aburi si zbaturi transformandu-le in nave turistice . Din punct de vedere istoric si tecnic nava este unicat avand cea mai lunga activitatea in cadrul unui serviciu hidrografic pe Dunare . In Romania nava Republica care a fost re-abilitata are o constructie similara . Deasemenea mai exista 2 nave cu zbaturi in functiune, Borcea si Tudor Vladimirescu.

 



In cadrul web site-ului au fost introduse 6 albume cu fotografii ale navei Cetatea efectuate in luna iulie 2009 si fotografii care au facut parte la expertiza realizata de doamna Carmen Atanasiu.

Albume Foto Nava Cetatea :

Album 1 -Imagini Exterioare

Album 2- Imagini Exterioare

Album 3 -Imagini de pe puntea de comanda si interior

Album 4 -Imagini sala masinii

Album 5 -Imagini Expertiza

Album 6 -Imagini Expertiza

In caz ca aveti fotografii cu aceasta nava sunteti invitati sa contribuiti la dezvoltarea acestei pagini si inclusiv a Registrului Naval Virtual Roman ,puteti trimite materiale la adresa rnv@marinarii.ro , cei care contribuie vor fi specificati ca sursa .


Pagina actualizata 2 ianuarie 2011  © Carmen Atanasiu & © Cristian Munteanu


Comentarii