Vizualizeaza pagina marinarului - Constantin Scarlat

Constantin Scarlat
Constantin Scarlat

Constantin Scarlat

Data nasterii: 21.05.1935
Data deces: 23.03.2006
Functie: cercetator subacvatic, capitan-comandor in Marina Militara Romana.

Scurta introducere

(n. 21 mai 1935, localitatea Costisa, judetul Neamt - d. 23 martie 2006, Constanta), cercetator subacvatic, capitan-comandor in Marina Militara Romana.

Detalii

Constantin Scarlat

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Constantin Scarlat (n. 21 mai 1935, localitatea Costisa, judetul Neamt - d. 23 martie 2006, Constanta), cercetãtor subacvatic, cãpitan-comandor în Marina Militara Româna.

În copilãrie primul bazin i-a fost „bulboana”, unde se scãlda zilnic, toatã vara. Pârâurile, iazurile, lacurile, gârla, râurile, toate l-au dus în aval spre mare. La 10 ani a trecut Bistrita înotand pe deasupra si pe sub apa. Apele repezi si tumultoase ale Bistritei, Moldovei, Siretului l-au fascinat si atras ca un magnet.

A frecventat cursurile la liceele „Petru Rares” din Piatra Neamt si „Roman Vodã” din Roman.

Dupã data de 6 Iulie 1953 când a devenit student al Institutului de Marinã din Constanta, zona de înot sub apã era cea de lângã lacul Siutghiol, numitã de pescari „Åîlîcuri” pentru multele insule submarine. Lacul era traversat înot de la „Cismea” pânã la vechea „Casã vapor”, fost centru de pregãtire marinãreascã din Mamaia si apoi în mare spre sud.

În perioada practicii marinãresti efectuatã la bordul navei scoalã „Mircea”, prin diverse siretlicuri zilnic era sub apã pânã când comandantul navelor scoalã Milu Nicolae a fost nevoit sã-l pedepseascã disciplinar. Mai târziu, când se afla la bordul distrugãtorului „Maria” s-a oferit sã încerce apa, temperatura ei. Dupã sãriturã, a înotat pe sub ea (nava avea un pescaj de 3,5 metri) si a urcat pe scara de pisicã în bordul opus. În acest timp, colegii si profesorul Ticãloiu, au dat alarma pentru cã nu mai apãrea. Ei nu aveau cum sã stie cã, din copilãrie era antrenat sã stea sub apã trei minute fãrã douã secunde, un adevãrat record, deoarece un om normal nu poate rãmâne sub apã decât 15-20 de secunde.

În anul 1957 la terminarea Scolii navale a avut de optat pentru un post la fluviu, mare sau uscat. De trei ori a ales marea, iar repartitia a fost pe monitorul „Alexandru Lahovary”, apoi pe „Mihail Kogãliniceanu”. Ajunsese cunoscut la bordul navelor „Mãrãsesti”, „Mãrãsti”, monitorul Lahovary prin pasiunea lui de a bântui apele, în strãfundul lor, îndeosebi în rãgazul orelor libere. În scurtul timp cât si-a desfãsurat activitatea ca ofiter de marinã la uscat a simtit dorul de „înãltimi ale adâncurilor”, de peisajul mirific si înãltãtor ce se dezvãluie privirii când pãtrunzi în „lumea tãcerii”.

Marina Militarã al cãrei ofiter a fost, i-a înlesnit migãloasa dar plãcuta corvoadã în slujba istoriei si arheologiei subacvatice. Dupã ce absolvã cursul si examenul de comandant de navã în 1965 si altul de hidrometeorologie în 1971, se dedicã total cercetãrilor acvatice.

Pasionat cercetãtor al adâncurilor, Constantin Scarlat a adus o importantã contributie la explorarea interdisciplinarã a platformei continentale a Mãrii Negre, de numele sãu fiind legate importante descoperiri.

A initiat la noi scufundarea autonomã cu aparat autonom de respirat sub apa, a pus bazele primei unitãti de scafandri din Marina Militarã în anul 1967 si a unui sector de cercetare a acestui domeniu în 1969. A întocmit prima harta a reliefului submarin si a resurselor platoului continental al Mãrii Negre. Între anii 1977-1979 a fost ofiter secund pe nava de cercetãri si interventie cu scafandri de mare adâncime „Emil Racovitã”, iar dupã 1980 a lucrat ca specialist scafandru la bordul navelor românesti de pescuit oceanic din Oceanul Atlantic.

La Muzeul Marinei are merite incontestabile privind amenajarea unui sector de cercetãri subacvatice. Aici, a reconstituit, cu certe dovezi de istorie anticã, tãrmul nevãzut al Mãrii Negre. Tomis, Callatis, Histria, sunt câteva din vestigiile mediului submarin. Credinta lui Nicolae Iorga cã trecutul este parte integrantã din prezent i-a devenit o devizã în viatã, întelegând cã nu poti trece prin lume fãrã sã-ti apropii trecutul, cã nu poti trãi în prezent fãrã sã cunosti ceea ce a fost.

A recuperat mii de obiecte de sub apã într-o muncã de pionierat, unde a dovedit nu numai competentã tehnicã, dar si perseverentã conditionate de o bunã pregãtire fizicã. A fost arheolog, geolog, biolog. A studiat în lung si în lat fundul de mare, trasându-i relieful, într-o altfel de configuratie decât cea pãmânteanã. Investigatiile i-au relevat cãile navigabile de acces în Dobrogea anticã, l-au ajutat sã refacã drumul apeductelor de la Callatis, dupã cum, determinãrile topografice s-au constituit în consideratii asupra scufundãrii navelor otomane în 1877, pe bratul Mãcin.

Ca lector al „Institutului de Marinã Mircea cel Bãtrân” din Constanta a instruit si pregãtit numerose generatii de scafandri, a initiat în acest domeniu un mare numãr de copii. Bogata sa activitate pedagogicã si stiintificã s-a materializat într-un numãr mare de studii si articole, în numeroase cãrti.

Carti publicate

  • Geografia submarinã (1970)
  • Portul antic submers Callatis (1973)
  • Cãi navigabile antice în Dobrogea (1976)
  • Epavele quirasatelor de pe Dunãre (1977)
  • Tãrmul nevãzut la Mãrii Negre (1982)
  • Acvanautii - temerarii adâncurilor (1984)
  • Itinerare subacvatice de la Istru la Pontul Euxin 1988
  • Cãlãtorie în adâncuri (1989)

Pagina actualizata 20 noiembrie 2009 , Cristian Munteanu

 Sursa informatie Wikipedia .

 




Comentarii