Vizualizeaza pagina marinarului - Ioan Murgescu

Ioan Murgescu

Scurta introducere

Comandant al Marinei Militare Române (1874-1877, 1877-1879 şi 1888-1901)

Detalii

Amiral Ioan Murgescu (1846-1913) - comandant al Marinei Militare Române (1874-1877, 1877-1879 şi 1888-1901); în semn de omagiere a personalităţii sale, numele său este purtat de către prima navă românească de război construită în întregime la noi în ţară, la Galaţi, în 1939, care a fost puitorul de mine „Amiralul Murgescu“, de Şcoala Militară de Maiştri a Forţelor Navale „Amiral Ioan Murgescu“ şi de Şcoala cu clasele I-VIII „Viceamiral Ioan Murgescu“ din comuna Valu lui Traian (jud. Constanţa);

A absolvit cursurile Şcolii Navale din Brest - Franţa la 1 august 1866, după care a efectuat un voiaj de instrucţie cu nava-şcoală franceză „Jean Bart“; după încheierea studiilor în Franţa, a revenit în România la 24 octombrie 1866, fiind încadrat în Corpul Flotilei cu gradul de sublocotenent; timp de câţiva ani timp, a îndeplinit funcţia de ofiţer secund şi comandant pe nava „Ştefan cel Mare“ (1866-1871) şi apoi comandant pe nava „România“, nave aflate în dotarea Flotilei Române din acea vreme, fiind avansat la gradul de locotenent (1869) şi apoi la gradul de căpitan (1871); în anul 1873, căpitanul Murgescu a fost numit la comanda canonierei „Fulgerul“, noua navă a flotilei române, construită în şantierele din Toulon - Franţa, fiind însărcinat cu aducerea în ţară a acesteia şi comandând astfel pentru prima dată o navă românească de război în Marea Mediterană şi în Marea Neagră; la sosirea în România, în aprilie 1874, căpitanului Murgescu i s-a conferit medalia „Virtutea Militară“ clasa I pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a misiunii încredinţate.

La data de 10 decembrie 1874, cpt. Ioan Murgescu a fost numit provizoriu în funcţia de comandant al Flotilei Române în locul maiorului Nicolae Dimitrescu-Maican, iar dupa înaintarea la gradul de maior, la 6 iunie 1875, a fost titularizat în această funcţie, rămânând la comanda flotilei până la 1 aprilie 1877; în luna mai a aceluiaşi an a fost ataşat pe lângă comandantul Flotilei Ruse de Dunăre, calitate care i-a permis participarea la conceperea şi executarea uneia dintre cele mai spectaculoase operaţiuni de luptă navale din Războiul de Independenţă: atacul de la Măcin din noaptea 12/ 13 mai 1877, în timpul căruia şalupa torpiloare „Rândunica“, comandată de maiorul Murgescu, a scufundat monitorul otoman „Duba Seifi“ cu un deplasament de 2.500 tdw.;

In urma acestei strălucite fapte de arme, a primit Ordinul rusesc „Sf. Vladimir“ clasa a IV-a cu spade şi rozete şi Ordinul Naţional „Steaua României“; după aceste acţiuni, a fost numit comandant al grupului de şalupe „Rândunica“ şi „Bucur“ cu ajutorul cărora au fost construite podurile de vase româneşti peste Dunăre, iar apoi comandant al staţiunii de baraj de la Nedeia, sub comanda sa realizându-se un baraj de mine românesc, care şi-a dovedit eficienţa de-a lungul războiului; la data de 1 decembrie 1877, a revenit la comanda Corpului Flotilei Române, deţinând această funcţie până la 8 aprilie 1879, când a fost numit în funcţia de director al nou-înfiinţatului Arsenal al Flotilei din Galaţi; între timp, el a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel; în anul 1881, a fost avansat colonel şi i s-a încredinţat comanda Şcolii Fiilor de Militari din Iaşi; apoi, pentru o perioadă de patru ani (1882-1886), colonelul Murgescu a deţinut funcţia de inspector al navigaţiei şi porturilor; a fost apoi comandant al Depozitului şi Diviziei echipajelor; la data de 10 mai 1888, a fost numit pentru a treia oară în funcţia de comandant al Corpului Flotilei Române, deţinând această funcţie până la 1 aprilie 1901, când s-a retras la cerere din marină, cu gradul de contraamiral; a fost decorat cu Ordinul „Coroana României“ în gradul de comandor; în la 10 mai 1911 a fost înaintat la gradul de viceamiral în rezervă; a decedat în 1913 şi a fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul Belu, discursul de adio fiind rostit de către Ion I. C. Brătianu; 

Informatii furnizate de Constantin Cumpana

Sursa Fotografii Wikipedia .